CAZUL I
Pacienta M.D., in varsta de 43 de ani, se prezinta acuzand sangerare spontana si provocata a gingiilor, dureri difuze ale gingiilor, halena fetida sesizata de anturaj, tulburari de masticatie prin instabilitate ocluzala, abcese parodontale repetate. Examenul clinic pune in evidenta (fig. 5.1) pungi parodontale cu adancimi pana la 8 – 10 mm, cu exudat purulent abundent, sangerare la palpare, mobilitate dentara (pana la gradul 3). Placa bacteriana abundenta.
Diagnostic: parodontita marginala cronica profunda.
Se incepe tratamentul de imunomodulare cu vaccin stafilococic, fara a se administra alte medicamente, fara a se recomanda imbunatatirea igienei bucale. Nu se administreaza antibiotice sau antiinflamatoare, pentru urmarirea exclusiva a efectului vaccinului stafilococic.
Dupa primele inoculari nu apar modificari vizibile ale gingiei (fig. 5.2, fig. 5.3), ulterior insa se reduce sangerarea spontana (fig. 5.4), se reduce placa bacteriana si mucoasa fixa gingivala din regiunea frontala mandibulara, care la inceputul tratamentului avea aspect hiperemic, de staza (culoare rosu inchis), capata o culoare mai deschisa (fig. 5.4, fig. 5.5). Exsudatul purulent dispare.
Dupa aproximtiv doua luni (fig. 5.6) se efectueaza un detartraj sumar, pungile gingivale s-au redus cu 2 – 3 mm, gingia are aspect si consistenta normala, fara exsudat purulent sau sangerare.
CAZUL II
Pacientul B.B., in varsta de 21 de ani se prezinta la data de 6 februarie 2000 cu diagnosticul de parodontita marginala cronica profunda. La examenul clinic se constata: hiperemia gingiei cu hipertrofia papilelor interdentare (fig. 5.7), sangerare abundenta spontan (fig. 5.9), pungi de adancime pana la 10 mm, placa bacteriana medie, exsudat purulent (fig. 5.11).
Dupa tratamentul imunomodulator cu vaccin stafilococic (20 aprilie 2000) se observa reducerea inflamatiei cu disparitia edemului si a hipertrofiei papilelor gingivale. Culoarea si aspectul gingiei in general normale (fig. 5.8). Se reduce placa bacteriana, desi nu s-a practicat igiena si detartrajul. Se constata reducerea adancimii pungilor parodontale, disparitia sangerarii si a supuratiei (fig. 5.10 si fig. 5.12).
CAZUL III
Pacientul G.M., in varsta de 23 de ani, este luat in tratament la data de 14 ianuarie 2000. Diagnosticul este de parodontita marginala cronica profunda. Prezinta inflamatia gingiei cu hiperemie de culoare violacee si hipertrofia papilelor gingivale in zona frontala mandibulara (fig. 5.13), sangerare spontana. Pungi cu adancime pana la 10 mm (fig. 5.15). Abces parodontal in regiunea 32– 33 (fig. 5.17).
Dupa tratamentul imunomodulator cu vaccin stafilococic (6 martie 2000) se reduce inflamatia, gingia capata un aspect normal, culoare roz si consistenta ferma (fig. 5.14). Dispare abcesul parodontal si apar concretiuni calcare brune din tartrul subgingival (fig. 5.16), deoarece nu s-aefectuat detartrajul. Pungile parodontale s-au redus, dar persista sangerarea la palpare, desi igiena a fost in generala satisfacatoare (fig. 5.18).
CAZUL IV
Pacientul S.M., in varsta de 44 de ani, luat in tratament la data de 20 aprilie 2000, cu diagnosticul de parodontita marginala cronica profunda (forma foarte grava). In antecedente, pacientului i s-a transplantat o valva cardiaca, suportand tratamentele imunosupresoare, antibiotice si anticoagulante care se impuneau.
La examenul clinic se observa o hiperemie generala a gingiei, insotita de edem, hipertrofia papilelor (fig. 5.19), sangerare spontana (fig. 5.23) si provocata, exsudat purulent care se exprima spontan din pungi (fig. 5.19, fig. 5.21). Placa bacteriana abundenta. Pungi de adancime pana la 10 mm.
Dupa tratamentul imunostimulator cu vaccin stafilococic, fara a se efectua igienizarea, la data de 17 mai 2000 se constata reducerea hiperemiei si edemului, gingia de culoare normala, roz, de consistenta ferma. Placa bacteriana s-a redus; a disparut depozitul moale, dar persista concretiunile de tartru si pigmentatia de pe dinti (fig. 5.20). Sangerarea spontana a disparut (fig. 5.24), persista o usoara sangerare la palpare, a disparut exsudatul purulent (fig. 5.20, fig. 5.22).
CAZUL V
Pacienta S.A.G., 12 ani, este luata in tratament in data de 12 februarie 2000, cu diagnosticul de parodontita juvenila. Se constata hiperemie si edem al gingiei, cu hipertrofia papilelor interdentare (fig. 5.25), sangerare spontana (fig. 5.27), placa bacteriana redusa, pungi de adancime 7 – 8 mm (fig. 5.29).
Dupa tratament imunostimulator cu vaccin stafilococic (6 martie 2000), fara efectuarea detartrajului, a igienizarii, sau alte tratamente generale, se observa disparitia hiperemiei (fig. 5.26), gingia de aspect normal, culoare roz, reducerea volumului papilelor gingivale (fig. 5.28), disparitia sangerarii (fig. 5.28, fig. 5.30), reducerea pungilor parodontale (fig. 5.30).
CAZUL VI
Pacientul D.C., 27 de ani, se prezinta, la data de 26 aprilie 2000, cu diagnosticul de parodontita cronica profunda, cu urmatoarele semne clinice: hiperemie gingivala, usoara hipertrofie a papilelor in dreptul dintilor frontali mandibulari (fig. 5.31), placa bacteriana redusa, sangerare la palpare (fig. 5.33), pungi de adancime pana la 7 – 8 mm, exsudat purulent la exprimarea prin compresiune digitala, retractie la 33 si 43 (fig. 5.35).
Dupa tratamentul imunostimulator cu vaccin stafilococic, fara detartraj, igienizare sau alte tratamente locale, in data de 1 iunie 2000 se observa reducerea inflamatiei cu disparitia hiperemiei si hipertrofiei gingivale, normalizarea culorii si aspectului gingiei (fig. 5.32), disparitia sangerarii provocate, a supuratiei (fig.5.34 si fig. 5.36) si reducerea dimensiunilor pungilor parodontale (fig. 5.34 si fig. 5.36).
CAZUL VII
Pacienta S.G. in varsta de 31 de ani. Diagnosticul: parodontita cronica profunda. Se observa inflamatia gingiei cu hipertrofia papilelor gingivale si coloratie cianotica, in special in zona frontala mandibulara. Sangerare spontana a gingiilor. Placa bacteriana abundenta, exsudat purulent care se exprima spontan din pungi. Adancimea maxima a pungilor este de 8–10 mm. La data de 15 februarie 2000 se incepe tratamentul de imunomodulare cu vaccin stafilococic, fara detartraj sau igienizare.
La data de 13 martie 2000 se constata: reducerea semnificativa a inflamatiei, cu schimbarea evidenta a culorii gingiei (fig. 5.38), reducerea volumului papilelor, a sangerarii la palpare (fig. 5.40), reducerea adancimii pungilor parodontale (fig. 5.42).
CAZUL VIII
Pacientul A.S., 51 de ani, cu diagnosticul de parodontita cronica profunda, se prezinta la data de 15 februarie 2000 cu urmatoarele semne clinice: inflamatie accentuata a gingiei, sangerare spontana (fig. 5.43), exsudat purulent exprimat spontan din pungile parodontale, pungi parodontale pana la 10–12 mm (fig. 5.44, fig. 5.45), retractii, mobilitate pana la gradul III, placa bacteriana abundenta. Lucrari protetice necorespunzatoare, edentatii cu pierderea unitatilor de masticatie (fig. 5.45), dezechilibru ocluzo-articular.
La data de 6 martie 2000, dupa tratamentul imunomodulator cu vaccin stafilococic, asociat cu igienizare, detartraj sumar si ablatia lucrarilor protetice necorespunzatoare, se observa reducerea inflamatiei si hemoragiei cu schimbarea culorii gingiei (fig. 5.48), disparitia exsudatului purulent si a edemului, reducerea dimensiunii pungilor parodontale (fig. 5.46 si fig. 5.47).
La data de 23 martie 2000: inflamatia s-a remis aproape complet, dispare sangerarea provocata a gingiilor, culoarea, consistenta si aspectul gingiei sunt normale (fig. 5.49). Dintii stalpi ai arcadei mandibulare au fost pregatiti in vederea protezarii prin tratament endocanalicular, obturatii de canal si obturatii definitive cu amalgam (fig. 5.50). Se face imobilizarea si reconstituirea arcadei printr-o punte provizorie din acrilat (fig. 5.51).
CAZUL IX
Pacientul C.C., 32 de ani incepe tratamentul imunomodulator cu vaccin stafilococic in data de 20 februarie 2002. Diagnostic: parodontita marginala cronica profunda, cu inflamatie masiva a gingiilor, hipertrofie marcata a intregii gingii, gingivoragie spontana, placa bacteriana si tartru supra si subgingival, retractie parodontala, migrare (41), mobilitate pana la gradul III. Dezechilibru ocluzo-articular prin edentatii si pierderea unitatilor de masticatie, blocaj articular prin angrenaj invers 13 cu 44 (fig. 5.52, fig. 5.54 si fig. 5.56).
La data de 21 martie 2002, dupa tratamentul general imunomodulator, asociat cu tratamentul local (igienizare – detartraj), se constata disparitia cvasi-completa a inflamatiei, disparitia sangerarii spontana si provocata, disparitia supuratiei si a edemului gingiei. Gingia capata aspect, coloratie si consistenta normale. Se reduc pungile parodontale si mobilitatea, se regenereaza gingia in dreptul incisivului superior (11) (fig. 5.53, fig. 5.55 si fig. 5.57).
CAZUL X
Pacienta G.L. 79 de ani, incepe tratamentul la data de 20 mai 2001. Diagnostic: parodontita cronica profunda. Semne clinice: inflamatie marcata pe toata zona gingivala asociata cu edem masiv predominant in zona frontala mandibulara, gingivoragie spontana, supuratie, placa bacteriana abundenta si depozite masive de tartru; pungi parodontale pana la 10 mm si mobilitate dentara pana la gradul III ; migrari dentare in plan orizontal si vertical; dezechilibru ocluzo-articular prin edentatie si pierderea unitatilor de masticatie.
Lucrari protetice necorespunzatoare (fig. 5.58, fig. 5.60 si fig. 5.62).
Dupa tratamentul imunostimulator cu vaccin stafilococic asociat cu tratament local antiinflamator si igienizare, s-a obtinut la data de 22 iunie 2001 reducerea evidenta a inflamatiei, edemului, hipertrofiei gingivale. Dispar sangerarea si exsudatul purulent. Gingia are aspect, coloratie si consistenta normale. Se reduce mobilitatea dentara si dimensiunea pungilor parodontale (fig. 5.59, fig. 5.61 si fig. 5.63).
CAZUL XI
Pacienta M.M., 52 de ani, incepe tratamentul in data de 8 martie 2000. Diagnosticul: parodontita cronica profunda hipertrofica. Semne clinice: edem gingival marcat, cu amprenta muschilor orbiculari; inflamatie masiva si hipertrofie a gingiei, in special a marginii gingivale, coloratie vie, rosu aprins, gingivoragie spontana, supuratie (13, 23, 43); pungi parodontale cu adancime de 7–8 mm, placa bacteriana abundenta (fig. 5.64, fig. 5.66 si fig. 5.68).
Dupa tratamentul imunomodulator asociat cu tratament local de igienizare si antifungic (Pimafucin solutie), pentru candidoza prezenta, la data de 26 mai 2000 se observa reducerea marcata a edemului inflamator, cu micsorarea de volum a papilelor si marginii gingivale, schimbarea de culoare a gingiei, ce capata aspect si consistenta normala, dispar sangerarea si exsudatul purulent. Se reduc dimensiunile pungilor parodontale (fig. 5.65, fig. 5.67 si fig. 5.69).
CAZUL XII
Pacientul G.V. de 47 de ani. La data de 15 februarie 2000 este diagnosticat cu parodontita cronica profunda, prezentand inflamatie gingivala, coloratie violacee a gingiei asociata cu edem, in special in zona maxilara, placa bacteriana si tartru abundent datorate unei igiene necorespunzatoare (fig. 5.70); sangerare spontana, exsudat purulent la exprimarea prin presiune digitala; pungi parodontale de pana la 8–10 mm (fig. 5.72, fig. 5.74), mobilitate pana la gradul III ; dezechilibru ocluzo-articular prin edentatii protezate necorespunzator cu adaptarea incorecta a coroanelor la coletul dentar (fig. 5.70).
Dupa tratamentul cu imunomodulator stafilococic asociat cu igienizare si detartraj sumar, la data de 20 martie 2000 se observa reducerea edemului pe fondul reducerii globale a inflamatiei gingivale, cu schimbarea favorabila a aspectului gingiei, micsorarea adancimii pungilor parodontale, disparitia sangerarii si exsudatului purulent (fig. 5.71, fig. 5.73, fig. 5.75).
Cazul XIII
Pacientul M.V., 33 de ani, cu diagnosticul de parodontita cronica profunda, la data de 15 mai 2000 prezinta: inflamatie masiva cu leziuni ulcerative ale gingiei, edem si coloratie violacee, placa bacteriana abundenta si tartru pe fondul unei igiene orale nesatisfacatoare, gingivoragie spontana si supuratie, pungi cu adancimea de 8–10 mm, mobilitate pana la gradul III si retractie gingivala (fig. 5.76, fig. 5.78, fig. 5.80, fig. 5.82).
La data de 8 iunie 2000, dupa tratamentul general cu imunomodulator stafilococic asociat cu tratament local, igienizare si detartraj, se constata reducerea inflamatiei, vindecarea leziunilor ulcerative gingivale, reducerea pana la disparitie a inflamatiei si edemului; sangerarea dispare, la fel si exsudatul supuratiei. Pungile parodontale s-au redus (fig. 5.77, fig. 5.79, fig. 5.81, fig. 5.83).
Cazul XIV
Pacientul M.M., 33 de ani, diagnosticat cu parodontita cronica profunda, la data de 24 aprilie 2000 prezinta: inflamatie extinsa a tesuturilor parodontale, gingie de culoare rosu-viu, cu zone cianotice, edem masiv cu hipertrofie papilara, papilele gingiei vestibulare in zona frontala mandibulara inflamate, purulente, ulceratii ale marginii gingivale; gingivoragie spontana, supuratie, pungi parodontale cu adancime pana la 10–12 mm, placa bacteriana medie, tartru in cantitate medie, igiena orala necorespunzatoare (fig. 5.84, fig 5.86, fig. 5.88, fig. 5.90).
La data de 24 mai 2000, dupa efectuarea tratamentului general cu imunomodulator stafilococic si local, tratament antiinflamator, igienizare si detartraj, s-au amendat fenomenele inflamatorii, s-a redus aproape complet edemul, gingia s-a cicatrizat; sangerarea spontana si supuratia au disparut. Dimensiunile pungilor parodontale s-au micsorat, gingia capata un aspect normal in ceea ce priveste coloratia si consistenta (fig. 5.85, fig. 5.87, fig. 5.89, fig. 5.91).
